Analize

Conferințele revistei Tribuna, 22 iunie – 26 iunie 2023

În perioada 22 iunie – 26 iunie 2023, au avut loc la Cluj-Napoca, în sălile Hotelului ”Seven”, conferințele revistei ”Tribuna”, una dintre revistele de elită ale culturii românești, încă de la apariția sa în 1886.

Conferințele ”Tribuna” sunt organizate cu regularitate de managerul revistei, dr. Mircea Arman, care continuă tradiția, propunând cele mai diverse teme de dezbatere. Evenimentul a oferit publicului format din oameni de cultură, scriitori și diplomați din mai multe orașe ale țării patru conferințe, din domeniile filosofie, economie și poezie, la ediția de anul acesta vedeta fiind filosofia.

În debutul manifestărilor, joi, 22 iunie 2023 dr. Mircea Aman a făcut o prezentare a revistei ”Tribuna” în context internațional.

Conferințele revistei ”Tribuna” au continuat vineri, 23 iunie 2023. În prima parte a zilei, Prof. univ. dr. Andrei Marga s-a adresa auditoriului cu un discurs cu tema ”filosofia și lumea trăită”.

Precizând că tema este o preocupare a sa, fundamentală și consecventă, autorul și-a început pledoaria cu o clarificare asupra lumii trăite.

”Mărturisesc că încerc să articulez, plecând de la dificultățile și dilemele vieții de astăzi, dincolo de opinii, o concepție organizată despre lumea trăită. În fapt, doar procedând sistematic se ajunge la adevăr. Prin “lumea trăită” am în vedere de la sine înțelesul vieții omenești, dat de echiparea noastră anatomo-fiziologică în confruntarea cu mediul înconjurător. Ca să-l parafrazez pe Husserl, calculul zborurilor cosmice este pentru fiecare dintre noi doar acolo, când și atât timp cât suntem preocupați de aceste zboruri, dar lumea trăită este pentru noi continuă, căci suntem oarecum înăuntrul ei.

Intuiția mea simplă este că reflexivitatea conduce viața. Am plecat de la observația că suntem copleșiți azi de cunoștințe, de presiuni și solicitări ce vin continuu din toate direcțiile, dar reflecția este cea care stă la baza acțiunilor noastre. Ea este capacitatea de a avea o privire autonomă asupra proceselor cognitive și voliționale sau, altfel spus, de a ne ridica la privirea integrativă asupra cunoașterii și de a relativiza, la nevoie, chiar privirea integrativă de la un moment dat. Reflecția ne permite să stabilim ceea ce este rațional, dar și să completăm raționalul și să-l corectăm. Ea presupune „conștiința de sine” a unei ființe ce-și asumă identitatea.

În concepția mea, reflexivitatea este condiție de viață. În fapt, spațiul legăturii reflecție – acțiuni – cunoștințe se joacă viața noastră, de noi înșine sau de alții. Fiind un continent relativ nou pentru explorări, acest spațiu l-am abordat încercând noi distincții.”- Andrei Marga.

De la orele 17, poetul Adrian Suciu a conferențiat pe tema ”Considerații (extrem de) critice asupra poeziei române contemporane”.

Poetul a vorbit despre criza de receptare a poeziei române contemporane, coroborată cu feudalizarea criticii literare în beneficiul unor rețele de influență finanțate din bani publici și cu ideologizarea din ce în ce mai acută a expresiei poetice promovate la nivel oficial și a propus strategii de supraviețuire a poeziei autentice în aceste condiții.

SĂRMANII POEȚI

Sărmanii poeți, cît de nevinovați par ei cu ochii deschiși! Nevinovați

ca unii care nu vor tîrî după ei pe șinele veșnice

cisterne de vodcă și camioane de femei. Inocenți ca unii

pe care nu-i va primi cimitirul Eternitatea Fumători.

Cum beau ei în gură, internați la

Salonul Cramă, morți, îngropați și jeliți!

 

Cîinii lor îi mușcă, femeile lor îi alungă.

Ursitoarele îi privesc și nu spun nimic.

Dumnezeu îi rade în cap și-i trimite la cantină.

Oricît ar fi de greu, oricît de greu ar fi, poeții

fierb verdețuri și întind mese. Cojile tandre și

pesmeții lor sfarogiți ce-i mai țin în viață pe îngerii celor slabi de înger.

 

Și cum trec anii de nevinovăție ca verile pe calea ferată!

 

Sâmbătă, 24 iunie 2023, Conferințele revistei ”Tribuna” au continuat în prima parte a zilei cu prezentarea lui Varujan Vosganian, cu tema ”Reziliența economică – reziliență culturală”.

Varujan Vosganian a vorbit despre renunțarea la sferele de influență, despre războiul rece și Summitul din Malta unde Gorbaciov și George Bush au declarat războiul rece încheiat, pentru ca un an mai târziu, cei doi rivali să devenină parteneri în războiul împotriva Irakului.

Varujan Vosganian a vorbit și despre funcționarea economiei românești în stare de deficit cronic, dar și despre slaba capacitate de refinanțare a deficiturilor.

Lucrările zilei s-au încheiat cu prelegerea dr. Mircea Arman, managerul Revistei Tribuna, intitulată ”Filosofia imaginativului uman”.

Prin ”Eseu asupra structurii imaginativului uman”, filosoful Mircea Aman propune o lucrare inedită atât din punct de vedere filosofic, cât și tematic și stilistic. Studiul aduce un concept nou și absolut original în filosofia europeană, capacitatea imaginativă umană, despre care autorul spune că este: ”facultate specifică omului, și numai lui, de a crea lumi posibile al căror sens rațional este atît explicit cît și implicit” și care presupune, așadar, capacitatea de a crea lumi posibile ex nihilo. „Această capacitate este responsabilă de valorizarea și aducerea la înțelegere a realității dar și de poieza acesteia. Tot această capacitate, specifică omului și numai lui, este responsabilă de înțelegerea și situarea opozitivă față de lume, dar și de absolut tot ceea ce a creat vreodată omul, de la opera de artă la descoperirea științifică și dezvoltarea tehnică.[…]Acest concept care, repetăm, ne aparține în exclusivitate și nu a mai fost dezvoltat în filosofia europeană (cel puțin atât cât cunoaștem noi) implică acea capacitate specifică numai omului de a crea lumi posibile (nu de tipologie leibniziană, care sunt de «tip model»)”. Există toate premisele ca lucrarea ”Eseu asupra structurii imaginativului uman” să se impună ca reper în filosofia românească, atât prin conceptul original pe care îl propune, cât și prin excepționala deschidere extra-teoretică asupra posibilităților de cunoaștere, precum și a parcursului spre adevăr prin prisma structurii imaginative poetice specifice omului și numai lui, după cum arată și demonstrează filosoful Mircea Arman.

În ultima zi a conferinței de la Cluj-Napoca, lucrările au continuat cu lansarea volumului „Act de eliberare”, semnat de Janeta Iuga, apărut la Editura Tribuna, 2023, în prezența filosofului Mircea Arman, manager al Revistei de cultură Tribuna, autoarea fiind distinsă cu premiul Editurii Tribuna īn cadrul Premiilor naționale pentru poezie „Traian T. Coșovei”, ediția a VIII-a, 2022.

De la orele 17, Ioan Pavel-Azap a conferențiat pe tema ”Andrei Blainer – 90 de ani de la naștere”, iar conferința a continuat de la orele 20:00 cu ”Rondul Poeților”.

A doua ediție a ”Conferințelor Tribuna” din acest an s-a înscris cu succes în seria activităților culturale ale revistei, devenite deja tradiție, continuând în direcția stabilită de programul de management al dr. Mircea Arman, aceea de permanentă îmbunătățire a nivelului publicației și, nu în ultimul rând, de promovare a actului cultural.

Filosoful Mircea Arman a apreciat reușita acestei conferințe și a precizat la încheierea evenimentului faptul că revista ”Tribuna” este foarte vizibilă și în afara spațiului românesc.

Cuvintele lui Constantin Noica au din ce în ce mai mult sens pentru relevanța gândirii filosofice românești: ”Libertatea de a fi absurd stă la originea filozofiei. Şi poate că măsura, înţelepciunea, „mioriticul” – în sens nefilozofic – ne-au împiedicat pe noi, românii, să avem o filozofie mare”, iar după această conferință, cred că filosofia mare românească în care credea NOICA este mult mai aproape de a-și ocupa locul meritat în cadrul filosofiei mondiale.

Facebook Comments Box
Arată-ne că ți-a plăcut ce ai citit!. Dă-ne un SHARE și un LIKE! Mulțumim!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *