-
204 ani de la nașterea lui Nicolae Bălcescu, revoluționarul patriot care a luptat pentru idealurile naționale
”Legea ţării… a ţinut multă vreme locul şi de Constituţie politică şi de Condică civilă şi criminală.” Nicolae Bălcescu Personalitate marcantă a neamului românesc, unul dintre liderii Revoluţiei de la 1848, Nicolae Bălcescu, istoric şi prozator, s-a născut la Bucureşti, la 29 iunie 1819, în mahalaua bucureşteană Boteanu, fiind al patrulea din cei cinci copii ai Zincăi Bălcescu, originea familiei fiind din Bălceşti, judeţul Argeş. Nicolae Bălcescu a avut doi fraţi care au fost implicaţi în revoluţia de la 1848, şi două surori, Sevasta fiind cea care avea să-l îngrijească în ultimul său an de viaţă, 1852. Educaţia a început în cadrul familiei cu un arhimandrit grec, ulterior continuându-și…
-
Sărbătorirea mărturiei și dăinuirii neamului românesc: Tricolorul
Astăzi, 26 iunie românii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Drapelului Național, un Simbol al Identităţii Naţiunii Române și unul dintre cele trei simboluri naţionale ale României alături de Stema naţională şi Imnul naţional. Tricolorul este format din trei culori, roșu, galben și albastru, deoarece cifra trei are o semnificaţie foarte puternică în religia creştină, fiind asociată cu Sfânta Treime, iar împărțirea culorilor în mod egal reprezintă principul egalității, în timp ce orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea. Roşu, galben şi albastru, culorile drapelului românesc, au origini străvechi, exprimând dăinuirea noastră neîntreruptă pe aceste meleaguri, dar arătând în același timp și legătura permanentă între toți românii de oriunde ar fi fost, care…
-
Congresul USR, de la frustrare la strălucirea din cauza căreia unii închid ochii, iar alții fug
Sâmbătă, 17 iunie, a avut loc la Sala Radio din București, Congresul USR unde delegații au votat ca președintele Cătălin Drulă să creeze un pol de dreapta cu care să participe la alegerile din 2024. La eveniment au participat aproximativ 800 de delegați din întreaga țară, dar și invitați de la alte partide politice cum ar fi primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, vicepreşedintele ALDE Europe, Kira Rudik, preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac, şi preşedintele Forţa Dreptei, Ludovic Orban. USR a fost creat de stradă sub lozinca ”asfalt#rezist”. Acest nou partid coordonat de alte interese decât cele românești a creat doar niște politicieni plini de…
-
134 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, geniul a devenit eternitate
”Nu cunosc mîndrie mai mare decât să fiu Român” – este destăinuirea pe care i-a făcut-o Mihai Eminescu colegului său de la ziarul Timpul, arădeanul Ioan Russu-Șirianu, cei doi fiind și colegi de cameră în spațiul pus la dispoziția lor de arădeanul Ioan Slavici, în Piața Amzei din București. Pe 15 iunie 1889, în urmă cu 134 de ani, Mihai Eminescu pleca spre eternitate. Criticul și istoricul literar, George Călinescu, scria despre plecarea lui Mihai Eminescu către îngeri: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul romînesc. Ape vor seca în albie și peste locul…
-
„Mineriada din 13–15 iunie 1990”, încă o justiție târzie și nulă
Acum 33 de ani, în Piaţa Universităţii studenții și intelectualitatea românească demonstrau împotriva noii conduceri post-comuniste. Zilele de 13-15 iunie 1990 vor rămâne în istoria României ca un ”iunie negru” deoarece confruntările violente dintre mineri şi protestatari au rămas nepedepsite din cauza unei justiții târzii. F.S.N., Frontul Salvării Naţionale, a câştigat alegerile din mai 1990 la o diferenţă foarte mare. Laitmotivul manifestaţiei a fost respectarea punctului 8 al proclamaţiei de la Timişoara care interzicea candidatura pentru funcţii publice, pentru un interval de trei legislaturi consecutive, tuturor activiştilor regimului comunist şi membrilor Securităţii. În centrul Bucureştiului, forţele de ordine s-au ciocnit cu manifestanţii, iar sediile Ministerului de Interne sau Poliţiei Capitalei…
-
Eșuarea ”României educate” a lui Iohannis
În învăţământul românesc au renăscut, mai mult ca niciodată, tensiunile dintre profesori şi sistemul politic degenerat. Divergenţele sunt aceleași dintotdeauna: lipsa investițiilor din educație și majorarea salariilor dascălilor care sunt singura pătură socială importantă pentru prezentul și viitorul unei țări, dar pentru care Iohannis, prin ”Guvernul meu” și prin proiectul ”România Educată”, nu a găsit niciodată o soluție viabilă, cu toate că s-au cheltuit foarte mulți bani pentru acest proiect eșuat. Soluții ar trebui să existe, mai ales că lunile trecute și chiar în timpul protestelor celor din educație, bugetarii din alte sectoare au primit din partea ”Guvernului meu” măriri de salarii și mă refer la angajații din primării, din…