Viața ca o sărbătoare, sărbătoarea vieții la Bulzeștii de Sus

În majoritatea satelor din România, care se bucură de o aşezare pitorească, timpul şi viaţa au alte unităţi de măsură şi alte reguli. Timpul pare că stă pe loc şi are o infinită răbdare pentru ca toate să se aşeze în ritmul naturii şi al vieţii.  Lucian Blaga spunea „eu cred că veșnicia s-a născut la sat”, iar multe dintre satele româneşti continuă să ne confirme spusele marelui poet. Sufletul satului are ritmul pământului care îl preia pe cel al cosmosului întreg, al armoniei definite de Leibniz ca recuperare a unității din diversitate. Satul românesc a rămas un loc privilegiat unde, spunea țăranul cu smerenie, „ne-a lăsat Dumnezeu”, anume ca să împlinim misiunea dată în Rugăciunea Tatăl nostru, să-I sfințim numele pe pământ cum este sfințit în cer de către îngeri, pentru că aici „se vindecă setea de mântuire” prin lacrimile tainice de pocăință ale sufletului, „prund de domol”.

Satul Bulzeștii de Sus, din munții Apuseni, şi-a păstrat veşnicia, iar veşnicia îşi duce liniştită existenţa alături de oamenii frumoşi şi buni care nu au alergat după poleiala cotidiană actuală. Aici, interacţiunea umană are o altă dimensiune căpâtând proporţiile unei mari familii, familia lui Dumnezeu. Turiștii aflați în treacăt sau aduși de neamurile răspândite peste tot în lume descoperă aici, în inima munților, povești cu eroi adevărați, locuri de o frumusețe nemaipomenită și gustul unor bucate alese.

Coasa se bate și acum în Bulzești, căci oamenii au bucuria de a-și strânge fânul aşa cum au învăţat din neam în neam, iar ulițele se umplu seara de animalele întoarse de la păscut, mânate de copii bucălați și veseli, ca într-un tablou al lui Grigorescu. La final de vacanță, vor duce cu ei poveștile satului şi bucuria lucrurilor mărunte, bucurie de care îşi vor aminti mult timp, până se vor întoarce din nou, bucuroşi, acasă pentru a edita o nouă poveste a veşniciei căci rădăcinile nu se pierd niciodată.

Blaga povestește cum, copil fiind, a întrebat pe altul cum e să fii mort. Răspunsul a fost uluitor: la fel cum este să fii viu. Aşadar, în înțelepciunea purității sufletului său, copilul considera că astfel stau împreună oamenii, deopotrivă vii sau morți, în aceste ţinuturi veşnice, numite sate. Pe registrul altei sensibilități, cam în același timp cu Blaga, sufletul rănit al lui Rilke se tânguia: „Căci, Doamne, marile orașe/ pierdute sunt și despletite”, locul unde oamenii „trăiesc greu și rău… ei însă sunt și nu mai știu că sunt…”.

Astăzi, când vorbim despre satul românesc care şi-a păstrat veşnicia, mulţi dintre noi nu mai ştim dacă suntem morţi sau vii, nici pentru ce ar fi bine să trăim, dar nici dacă ar mai fi ceva pe lumea asta pentru care ne-am da viaţa. O zi petrecută în satul Bulzeştii de Sus este de ajuns pentru a descoperi stropul de eternitate pe care Dumnezeu l-a picurat în fiecare dintre noi pentru trăi în armonie cu natura, cu tradiţiile, cu frumosul şi cu dragostea de oameni.

Acest tărâm parcă coborât din basme, are niște atracții seculare prin bisericile de lemn. Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Bulzeștii de Sus, aflată pe lista monumentelor istorice, este menționată în secolul al XVIII-lea pe un teren donat de comunitățile sătești. A suferit stricăciuni în timpul revoluției din 1848-1849 și a fost refăcută în anii următori, dar astăzi, în urma altor reparații din secolul trecut, din vechiul edificiu se mai păstrează doar o mică parte. Mai multe icoane pe lemn au fost pictate de zugravul Simion Silaghi din Abrud și e posibil ca tencuiala din interiorul bisericii să ascundă fragmente de picturi murale. Biserica din Bulzeștii de Jos, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, este la rândul ei declarată monument istoric. Construită din bârne de stejar, biserica a fost refăcută în 1852, după distrugerile suferite în timpul revoluției pașoptiste, cu părți din biserica atestată documentar în secolul al XVIII-lea, în stil ardelenesc, pe cheltuiala obștii, de meșteri care nu mai sunt cunoscuți. Eventualele picturi murale au fost ascunse în urma tencuirii bisericii. În satul Tomnatecul de Sus se află o altă bisericuță de lemn, monument istoric, cu hramul „Buna Vestire”, care datează, cel mai probabil, de la începutul secolului al XIX-lea și a fost parțial pictată. O biserică de lemn cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a mai existat și în cătunul Tomnatecu de Jos, unde mai trăiesc doar câțiva vârstnici, dar a fost lăsată în părăsire și s-a prăbușit în urmă cu mai bine de un deceniu. Și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din cătunul Grohot, meșteșugită cu măiestrie din lemn, a înlocuit o mai veche biserică după distrugerile din timpul revoluției pașoptiste, de la care a păstrat mai multe elemente, dar astăzi este aproape uitată. A fost pictată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de un meșter zugrav anonim, interiorul fiind repictat în a doua jumătate a secolului XX. Din zestrea de odinioară, biserica mai păstrează câteva icoane pe lemn și un clopot de bronz. Slujbe se țin foarte rar, deoarece cătunul este aproape părăsit. Într-un alt vechi cătun, Străuți, cu case părăsite, mai poate fi văzută bisericuța de lemn „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, ridicată în secolul al XIX-lea.

ÎNTÂLNIREA FIILOR SATULUI – ediția a – III – a, 29 Iulie – 1 August  2021

Cu ajutorul bunului Dumnezeu, ne dorim să continuăm tradiția și, alături de întreaga familie a Bulzeștilor, dar și de toți iubitorii satului românesc, ne vom reuni din nou, pentru câteva zile, acasă, la Bulzești.

Evenimentele se vor desfășura după următorul program:

29 Iulie – Clacă la coasă (începând cu ora 8 dimineața)

Anul acesta ne vom strânge în clacă la coasă alături de familia Cristian, Rodica și Ana Dan din Ionelești, satul Păulești, comuna Bulzeștii de Sus.

30 Iulie – Șezătoare (începând cu ora 10 dimineața)

Șezătoarea va avea loc la „Casa Țărănească” a familiilor Gheorghe și Adriana Roman, Nicolae și Maria Paul din satul Bulzeștii de Jos, nr. 6, unde, împreună cu domnul Învățător Acxente Leucian și copiii din sat, de Monica Dușan (Muzeul de Etnografie și Istorie Locală din orașul Brad), Alexandra Negrilă (Etnotique – București), Sabina Borza din Bulzeștii de Jos și Alexandru Pop Zărăndean, interpret și meșter popular din Sebiș – Arad, vom învăța cum se folosește războiul de țesut.

Răzvan Supuran (Atelierul de Carte), din satul Ribicioara – Ribița, ne va învăța cum se produce hârtia în mod artizanal.

Cosmina Moldoveanu, artist plastic din satul Curechiu – Hunedoara, ne va învăța cum se țes zgărdanele tradiționale, iar Aliona Silea, din satul Ribița – Hunedoara, ne va învăța cum se colectează și se prelucrează plantele medicinale din zona Munților Apuseni.

Camelia Stârcescu, jurnalist, revista Formula AS București, ne va învăța cum se cos cocardele tricolore.

31 Iulie – In memoriam Crișan (începând cu ora 12)

La troița ridicată de studenții Facultății de Istorie Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, coordonați de profesorul Ioan Bolovan, amplasată pe locul unde a fost casa preotului Giurgiu din Bulzești, bunicul dinspre mamă al Eroului Martir Crișan (Marcu Giurgiu), alături de familia Aurel și Tabita Giurgiu, din satul Giurgeşti, vom oficia un parastas în memoria Eroilor Neamului. Vom participa la slujba de pomenire oficiată de părintele Axente Lucaciu, vom înălța o rugăciune și vom asculta cântece patriotice alături de Casian Dîmb, din satul Iermata – Seleuș (Arad), Bărăștean Alexandru, din satul Magina – Alba, Vlad Lință, din Vața de Jos (Hunedoara) și Denisa Neag, din orașul Brad (Hunedoara).

1 August  – Întâlnirea Fiilor Satului

Începem la ora 10, cu slujba la biserica din satul Bulzeștii de Sus, iar după ora 12 vom continua cu programul folcloric care se va desfășura pe scena amplasată în aer liber, în centrul satului Bulzeștii de Sus.

Vor fi alături de noi îndrăgiții fii și fice ale satului: Marinică și Andrada Paul, Nicolae Jurj-Briciu, Paula Hriscu, Luciana Maria Giurgiu alături de Formația Armonia din Arad (Mihai Vaștag, Florin Suciu și Gusti Armeanu), Florin Stănilă, Doinel Lup, Alex Demian, Alin Străuț, Andrei Jurj-Briciu și Tulnicăresele din Bulzeștii de Sus, dar și alți tineri interpreți din Țara Zarandului: Alexandru Pop Zărăndean (Sebiș, Arad), Vlad Lință (Vața de Jos, Hunedoara), Nadia Jurca (Blăjeni, Hunedoara), Denisa Neag (Brad, Hunedoara), Oana Rus (Luncoiu de Sus, Hunedoara) Monica Banciu (Brad, Hunedoara), Monica Blaga (Husasău de Tinca, județul Bihor), Bărăștean Alexandru (Magina, Alba), Grupul de dansatori „Doina Crișului” din orașul Brad, condus de coregraful Nicolae Grigoraș.

Sonorizare: Bogdan Benea

Spectacolul va fi prezentat de doamna Bianca Leucian – Redactor al Ziarului Zarandul din Brad, fiică a Bulzeștilor.

Eveniment organizat cu sprijinul Fiilor Satului din Comuna Bulzeștii de Sus.

Haideți la Bulzești!  Haideți Acasă!

Putem spune că veșnicia s-a născut la sat pentru că, acolo, aproape peste tot, putem simți aproprierea lui Dumnezeu față de propria creație.