-
Învierea Domnului Hristos: adevăr și măreție necontestată de două milenii
De peste două milenii, creștinii din întreaga lume marchează și celebrează evenimentul central al credinței lor: învierea Domnului Isus Hristos. Această sărbătoare nu doar că reprezintă un punct culminant în calendarul creștin, ci și o fundamentare a credinței, susținută de dovezi istorice și spirituale care au traversat secolele. În acest context, este esențial să ne întoarcem la originile acestei sărbători, să reflectăm asupra semnificației sale în lumina învățăturilor și interpretărilor care au marcat gândirea creștină și să subliniem un punct de vedere unanim acceptat: moartea lui Isus Hristos a fost un eveniment istoric real. Această afirmație nu este doar o dogmă religioasă, ci este confirmată și de surse istorice externe…
-
Sărbătorirea mărturiei și dăinuirii neamului românesc: Tricolorul
Astăzi, 26 iunie românii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Drapelului Național, un Simbol al Identităţii Naţiunii Române și unul dintre cele trei simboluri naţionale ale României alături de Stema naţională şi Imnul naţional. Tricolorul este format din trei culori, roșu, galben și albastru, deoarece cifra trei are o semnificaţie foarte puternică în religia creştină, fiind asociată cu Sfânta Treime, iar împărțirea culorilor în mod egal reprezintă principul egalității, în timp ce orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea. Roşu, galben şi albastru, culorile drapelului românesc, au origini străvechi, exprimând dăinuirea noastră neîntreruptă pe aceste meleaguri, dar arătând în același timp și legătura permanentă între toți românii de oriunde ar fi fost, care…
-
Viața ca o sărbătoare, sărbătoarea vieții la Bulzeștii de Sus
În majoritatea satelor din România, care se bucură de o aşezare pitorească, timpul şi viaţa au alte unităţi de măsură şi alte reguli. Timpul pare că stă pe loc şi are o infinită răbdare pentru ca toate să se aşeze în ritmul naturii şi al vieţii. Lucian Blaga spunea „eu cred că veșnicia s-a născut la sat”, iar multe dintre satele româneşti continuă să ne confirme spusele marelui poet. Sufletul satului are ritmul pământului care îl preia pe cel al cosmosului întreg, al armoniei definite de Leibniz ca recuperare a unității din diversitate. Satul românesc a rămas un loc privilegiat unde, spunea țăranul cu smerenie, „ne-a lăsat Dumnezeu”, anume ca…
