-
Ionel Brătianu – genialiate politică, vizionarism, patriotism, ”zodia bună a României” spre modernitate
Ionel Brătianu către Nicolae Iorga „Măsura, domnule profesor, măsura!“. Pe 24 noiembrie s-au împlinit 96 de ani de la moartea lui Ion I.C. Brătianu. Cunoscut și ca Ionel Brătianu, Ion I.C. Brătianu s-a născut pe 20 august 1864, în comuna Florica, astăzi orașul Ștefănești din județul Argeș. A fost om politic, inginer, prim-ministru al României, preşedinte al Partidului Naţional Liberal, membru de onoare al Academiei Române. Ionel Brătianu fost căsătorit de două ori, prima dată cu Maria Brătianu, cu care a avut un copil, Gheorghe I. Brătianu. A doua soție a fost Eliza Brătianu, nepoata lui Barbu Știrbei, ultimul domnitor al Valahiei. Marele om politic Ionel Brătianu a decedat pe…
-
„Mineriada din 13–15 iunie 1990”, încă o justiție târzie și nulă
Acum 33 de ani, în Piaţa Universităţii studenții și intelectualitatea românească demonstrau împotriva noii conduceri post-comuniste. Zilele de 13-15 iunie 1990 vor rămâne în istoria României ca un ”iunie negru” deoarece confruntările violente dintre mineri şi protestatari au rămas nepedepsite din cauza unei justiții târzii. F.S.N., Frontul Salvării Naţionale, a câştigat alegerile din mai 1990 la o diferenţă foarte mare. Laitmotivul manifestaţiei a fost respectarea punctului 8 al proclamaţiei de la Timişoara care interzicea candidatura pentru funcţii publice, pentru un interval de trei legislaturi consecutive, tuturor activiştilor regimului comunist şi membrilor Securităţii. În centrul Bucureştiului, forţele de ordine s-au ciocnit cu manifestanţii, iar sediile Ministerului de Interne sau Poliţiei Capitalei…
S-ar putea să-ți placă și
De la speranță la dezamăgire – mandatul lui Victor Ponta și lecția oportunităților ratate
Imperiul ascuns: Generalul Coldea între mize politice, controverse și acuzații de corupție, de la protecția națională la instrument al puterilor externe – partea I
Cazul Pantelimon: vârful icebergului în criza medicală românească?
-
Blestemul României, politicienii prostănaci și trădători
“Doar două lucruri sunt infinite: Universul şi prostia umană, iar de cea din urmă sunt foarte sigur”, spunea Albert Einstein. Şi România s-a confruntat, de-a lungul istoriei, tot cu o dihotomie infinită, cea a conducătorilor proşti sau trădători, însă nu am putut să stabilim, încă, despre existenţa căreia ar trebui să fim foarte siguri. Cu siguranţă, după 1989, România a avut două personaje pe care nu am putea să le bănuim de prostie: Iliescu şi Băsescu, însă cei doi nu au urmărit interesele ţării. Pentru restul politicienilor putem să atribuim un epitet care să rezolve dihotomia despre care vorbeam: prostănacul-trădător. Este şi cazul lui Mircea Geoană, prostănacul care se mândreşte…
