-
Europa între umbrele trecutului și provocările viitorului – ce ne învață trei ani de război în Ucraina
Astăzi, pe 24 februarie, se împlinesc trei ani de la începutul războiului devastator din Ucraina, un conflict care a zguduit ordinea internațională și a pus la încercare alianțele globale. Rusia și-a îndreptat forțele împotriva vecinului său mai mic, iar valurile de șoc ale acestei agresiuni s-au resimțit mult dincolo de granițele ucrainene. În această perioadă, Ucraina a devenit simbolul rezistenței și al sacrificiului, în timp ce Europa a fost nevoită să ia atitudine, dar nu fără dificultăți și dileme. În acest conflict, Rusia și Statele Unite și-au consolidat rolul de arbitri ai puterii, fiecare urmărindu-și propriile interese strategice. Rusia, prin agresiunea sa, a provocat o criză de securitate fără precedent,…
-
Impactul atentatului asupra lui Donald Trump și alegerile din SUA, provocarea unei națiuni divizate și drumul spre unitate
Recentul atentat asupra lui Donald Trump, candidatul republican la președinția SUA, a zguduit scena politică americană și a ridicat numeroase întrebări legate de impactul acestui eveniment asupra alegerilor. Incidentul, care a avut loc într-un context deja tensionat și polarizat, poate avea consecințe semnificative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Atentatul asupra lui Trump a creat un val de emoție și solidaritate în rândul susținătorilor săi și este posibil să genereze un efect de raliere în jurul candidatului, determinând o creștere a mobilizării bazinului electoral republican, iar simpatizanții săi ar putea deveni și mai motivați să participe la vot, văzând în Trump o victimă a unor forțe ostile…
S-ar putea să-ți placă și
”Joaca de-a Divinitatea” – puterea corupe și distruge umanitatea în sitemul medical și judiciar
”România Educată” sau ”România Favorizată”? Controversa indemnizațiilor de merit acordate de Ministrul Ligia Deca
Prima zi de școală – între festivism și promisiuni deșarte: când va începe adevărata reformă în educație?
-
Zelenski, un Joker disputat de marile puteri
Legenda spune că Putin ar fi împărțit fiecărui soldat rus câte un pachet de cărți de joc cu chipurile liderilor est-europeni, iar președintele Ucrainei este jokerul din pachetul de cărți. Și tot legenda spune că primele versiuni ale cărților de joc au fost inventate la mijlocul secolului al IX-lea, în China, grație tehnologiei de imprimare pe hârtie cu ajutorul plăcilor de lemn. Cu toate acestea, pachetul standard de 52 de cărți pe care îl cunoaștem astăzi a fost creat abia în jurul anului 1450, în Franța. Jokerul a apărut pentru prima dată într-un pachet de cărți de joc în jurul anului 1860. Conceptul acestei noi cărți s-a bazat pe un…
S-ar putea să-ți placă și
Prima zi de școală – între festivism și promisiuni deșarte: când va începe adevărata reformă în educație?
Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României, întâiul reper creștin în istoria spirituală a țării
Călin Georgescu și gestul său legionar, o nouă epocă de extremism în România?
-
Dilemă: Câțu guvernează România treaz sau beat?
Şoc şi groază! Florin Cîţu a condus băut prin SUA! Nu ştim dacă băut sau drogat pentru că legislaţia americană încriminează sub aceeaşi denumire şi infracţiunea de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi sub influenţa altor substanţe interzise. Până la urmă, indiferent ce ar fi fost, Florin Cîţu era puţin ameţit, pare-se, şi acest lucru nu ar fi fost o problemă dacă nu s-ar fi urcat la volan în această stare. Cu alte cuvinte, “scrupulosul” Cîţu a încălcat legea… acum 20 de ani. Dacă ar fi să ne raportăm la pedeapsa aplicată în România pentru o asemenea infracţiune, astăzi Florin Cîţu era reabilitat. Nu-mi este deloc simpatic personajul, cu examenul…
-
Blestemul României, politicienii prostănaci și trădători
“Doar două lucruri sunt infinite: Universul şi prostia umană, iar de cea din urmă sunt foarte sigur”, spunea Albert Einstein. Şi România s-a confruntat, de-a lungul istoriei, tot cu o dihotomie infinită, cea a conducătorilor proşti sau trădători, însă nu am putut să stabilim, încă, despre existenţa căreia ar trebui să fim foarte siguri. Cu siguranţă, după 1989, România a avut două personaje pe care nu am putea să le bănuim de prostie: Iliescu şi Băsescu, însă cei doi nu au urmărit interesele ţării. Pentru restul politicienilor putem să atribuim un epitet care să rezolve dihotomia despre care vorbeam: prostănacul-trădător. Este şi cazul lui Mircea Geoană, prostănacul care se mândreşte…
